Expoziția – Brașov 1987

BRAȘOV Casa Sfatului

2017 va fi anul „Braşov 1987”
Braşovul va fi oraş gazdă în anul 2017 pentru istoricii din statele Europei care acum trei decenii au ridicat cortina de fier. Muzeul Judeţean de Istorie, împreună cu TVR, pregăteşte un film despre adevărul din `87, din oraşul în care s-a strigat pentru prima dată „Jos Ceauşescu!”
Dacă 2016 a fost dedicat împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, anul 2017 va fi dedicat împlinirii a 30 de ani de la revolta anticomunistă din 15 Noiembrie 1987. În acest sens, Muzeul Judeţean de Istorie a pregătit deja proiectul „Braşov 1987”, prezentat public ieri de directorul instituţiei, Nicolae Pepene (foto stânga), în contextul în care, săptămâna viitoare, Braşovul marchează 29 de ani de la revolta muncitorilor braşoveni, eveniment despre care manualele de istorie vorbesc acum doar „în treacăt”.
„Nu ne vom rezuma doar la câteva evenimente organizate în preajma datei de 15 noiembrie ci vrem ca «Braşov 1987» să fie un eveniment de anvergură naţională şi internaţională. În 15 noiembrie 1987 s-a strigat la Braşov «Jos Ceauşescu!», astfel că de atunci putem vorbi despre începutul sfârşitului comunismului în România”, a declarat directorul Muzeului Judeţean de Istorie, Nicolae Pepene.
Reprezentantul Muzeului Judeţean de Istorie a mai spus că în proiectul „Braşov 1987” va fi implicată o echipă care va realiza o cercetare serioasă, în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ale altor instituţii, dar şi ale postului Radio Europa Liberă. De altfel, în acest proiect va fi implicat şi directorul Institutului Român de Istorie Recentă, Liviu Tofan (foto dreapta), care, acum 30 de ani era jurnalist la Radio Europa Liberă.

„Vrem să lămurim şi să stabilim adevărul istoric de acum 30 de ani”
Prin proiectul „Braşov 1987”, Muzeul Judeţean de Istorie va realiza un film documentar, o expoziţie, un portal, dar şi o conferinţă internaţională. Filmul documentar va fi realizat de Liviu Tofan, în parteneriat cu TVR. Munca, spune acesta, nu va fi extrem de simplă, din moment ce există foarte puţin material documentar. „Există mărturii, dar se pare că nu există o arhivă. Deşi Miliţia şi Securitatea au făcut atunci numeroase fotografii pe care le-au folosit în anchetă, acestea nu se mai găsesc acum. La revolta de acum 30 de ani au participat câteva mii de oameni şi poate că unii au făcut fotografii. Acestea ne-ar ajuta foarte mult”, a afirmat Tofan. Acesta a mai spus că prin acest film documentar „vrem să lămurim şi să stabilim adevărul istoric de acum 30 de ani. S-au creat legende şi interpretări foarte personale, iar prin cercetare va trebui să dăm la o parte zgura, pentru a înţelege ce s-a întâmplat atunci. Documentarul, a mai spus directorul Institutului de Istorie Recentă, „va vorbi publicului de azi, care are o reală dificultate în a înţelege Braşovul de acum 30 de ani”.
Pe de altă parte, directorul Muzeului Judeţean de Istorie a anunţat că filmului documentar va putea fi urmărit în premieră la Festivalul de Film Istoric de la Râşnov, din luna august 2017.

Braşovenii, invitaţi să se implice în proiect
Pe de altă parte, la fel cum s-a întâmplat şi în acest an, braşovenii vor fi invitaţi să contribuie la dezvoltarea proiectului, aducând la muzeu fotografii sau alte documente sau obiecte care să redea imaginea Braşovului din 1987.
Oricine a participat la evenimente sau are fotografii de la Revoltă sau din acele zile este încurajat să trimită materialele pe adresa contact@brasov1987.ro pentru a veni în sprijinul proiectului.
Un moment care a plasat România pe harta europeană
Directorul Muzeului Judeţean de Istorie susţine că revolta din 1987 a plasat Braşovul şi România pe harta europeană a luptei anticomuniste. „Prin proiectul «Braşov 1987» încercăm să scoatem în evidenţă semnificaţia momentului 1987. Evenimentul nu va fi «dosarul 1987». Pentru noi, ca şi comunitate locală, dar şi pentru România, este important să scoatem în evidenţă semnificaţia momentului 1987. În alte state s-a scos în evidenţă tot ce a însemnat lupta anticomunistă, iar noi neglijăm acest moment, respectiv 15 noiembrie 1987. Din păcate, în manualele de istorie, revolta muncitorilor braşoveni este amintită în treacăt. Noi vrem să promovăm, să impunem acest episod din istoria României”, a mai afirmat Pepene.
Rezumat, proiectul „Braşov 1987” va însemna, pe lângă partea de documentare şi cercetare istorică, realizarea unui film documentar, a unei expoziţii şi a unei conferinţe internaţionale, la care vor fi invitaţi istorici de seamă din Europa, plus alte evenimente prin care momentul 15 Noiembrie 1987 va fi promovat la nivel naţional şi internaţional. BZB.RO

„BRAŞOV 1987 trebuie să fie un motiv de mândrie pentru noi”

În 2017 se împlinesc 30 de ani de la revolta anticomunistă a braşovenilor – 15 Noiembrie 1987, iar directorul Muzeului Judeţean de Istorie, Nicolae Pepene, a conceput un proiect care să-l scoată din „umbra istoriei recente, în care se află, pe nedrept”. „Braşovul merită mai mult. Braşov 1987 trebuie să fie un un eveniment de anvergură naţională, chiar internaţională”, consideră Pepene. El a arătat că, deși în perioada postcomunistă aproape toate țările europene din lagărul comunist au știut să își promoveze la nivel internațional mișcările de rezistență și acțiunile anticomuniste, în prezent, semnificația revoltei de la Brașov din 15 noiembrie 1987 este foarte puțin cunoscută în conștiința opiniei publice românești și internaționale. „Pe o hartă a anticomunismului european România era o pată albă, pe care a colorat-o revolta de la Braşov de acum 29 de ani!”, mai spune istoricul.

„Această revoltă ar trebui să ne facă mândri că suntem braşoveni!”

Pentru mulți istorici, revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din 1987 a fost „începutul sfârșitului” regimului comunist din România, chiar dacă a fost o revoltă de o zi, a reamintit Pepene. Revolta a început la Uzina de Autocamioane „Steagul Roșu”, mândria industriei românești de mașini grele, printr-o grevă izbucnită în noaptea de 14/15 noiembrie, la schimbul III, și continuată ziua cu un marș până în centrul orașului, în fața Comitetului Județean al PCR. Refuzul autorităților de a dialoga cu demonstranții a provocat luarea cu asalt a sediului. Muncitorii au scandat, pentru prima oară în România, „Jos Ceaușescu”, intonând ceea ce avea sa devină imnul din decembrie 1989 și, ulterior, al țării: „Deșteaptă-te, române!”. Au urmat intervenția brutală a trupelor speciale, anchetele, arestările, tortura, procesul, condamnările și deportările. Peste 500 de persoane au fost anchetate, acțiuni în urma cărora 61 de persoane au fost deportate, iar 27 persoane au avut domiciliu obligatoriu. „Cu toate acestea, noi ignorăm această revoltă care ar trebui să ne facă să fim mândri că suntem braşoveni”, afirmă directorul Muzeului de Istorie,
Pepene a subliniat că obiectivul principal al proiectului Brașov 1987 îl reprezintă cercetarea, documentarea și valorizarea la nivel național și internațional a momentului istoric 15 Noiembrie 1987, cu scopul de a asigura o aniversare care să onoreze comunitatea brașoveană și statul român: „Nu este un proiect al cuiva, nu vrem să stabilim cine a avut merite mai mari sau mai mici, ci să restabilim adevărul istoric, fiindcă pe parcurs s-au creat legende, interpretări personale şi personalizate. Să dăm la o parte această zgură, ca să avem imaginea exactă asupra acelui eveniment istoric. La nivel internațional, Brașov 1987 trebuie să devină o referință obligatorie pentru cronologia comunismului, un subiect interesant pentru istoriografia europeană, o temă de dezbatere pentru rețeaua europeană a memoriei istorice, o invitație la dialog multilateral pe tema diverselor experiențe din istoria recentă”.

Se cere ajutorul braşovenilor

Proiectul Brașov 1987 presupune realizarea unui film documentar împreună cu Televiziunea Română, o conferință internațională, un program de activități educative în școli, o expoziție temporară și un catalog de documente.
Echipa care se ocupă de proiect este condusă de Liviu Tofan, jurnalist român care a lucrat la secția română a postului Radio Europa Liberă, unde a deţinut șefia redacției de știri şi ulterior a ajuns director adjunct al secției române. Repatriat, Liviu Tofan este din 2008 director al Institutului Român de Istorie Recentă (IRIR). El a început deja realizarea filmului documentar, cea mai bună metodă de promovare a unui eveniment istoric, consideră Pepene. „Filmul documentar se face singur pe parcurs. Ştii de unde pleci, dar nu ştii unde ajungi, pentru că în acest proces de documentare, care înseamnă să cercetezi, să afli, să descoperi, ajungi pe direcţii pe care nu le-ai bănuit”, a subliniat Tofan. Filmul va avea premiera în vara anului viitor, la Festivalul de Film Istoric de la Râşnov.
Managerul de proiect spune că are nevoie de ajutorul braşovenilor, pentru că despre 1987 nu s-au găsit imagini filmate, deşi e clar că s-au făcut, aşa cum s-au făcut zeci, chiar sute de fotografii, pe baza cărora Miliţia şi Securitatea i-au identificat pe răzvrătiţi, dar au fost găsite foarte puţine şi de calitate proastă. „Au fost zece mii de oameni în stradă şi mii de oameni care i-au văzut pe parcurs. Doar nu le-au publicat în «Scânteia»! Trebuie să mai fie pe undeva. De asemenea, ar fi utile obiecte şi imagini care să ilustreze contextul de atunci, cum ar fi cartelele pentru alimente, pentru a putea arăta tinerilor, în primul rând, cum se trăia şi, de ce s-a ajuns la această revoltă şi cât curaj le-a trebuit celor care au ieşit să protesteze”, a mai spus jurnalistul. Nicolae Pepene a menţionat că ţinta principală a proiectului o reprezintă comunitatea braşoveană, mai ales tinerii: „Brașov 1987 trebuie să fie (re)cunoscut de către comunitatea locală și prețuit ca o parte importantă a identității istorice a Brașovului, să reprezinte un motiv de mândrie pentru comunitatea brașoveană și un reper al educației civice și dialogului între generații”.
„Sunt aproape 30 de ani, adică o generaţie în termeni sociologici, iar cei de azi au dificultăţi enorme în a se raporta la modul cum era viaţa acest oraş în anii ’80. Aceasta este marea provocare!”, a spus şi Tofan.

WWW.MYTEX.RO

maniestatie-strada-iuliu-maniu

Expoziția temporară BRAȘOV 1987

Expoziția temporară BRAȘOV 1987 este organizată de Muzeul Județean de Istorie Brașov în Casa Sfatului, cuprinzând documente și artefacte istorice referitoare la revolta brașovenilor din 15 noiembrie 1987.
Sunt prezentate în premieră obiecte personale ale participanților la revolta din 15 noiembrie 1987, piese aduse de la Penitenciarul Jilava, tehnică operativă folosită de Securitatea română, obiecte de viață cotidiană din perioada anilor ’80, filme din arhiva TVR, imagini din arhiva AGERPRES, exemplare din presa internațională etc.
Echipa expoziției BRAȘOV 1987:
Autor concept & design: Nicolae Pepene
Documentare tematică: Liviu Tofan, Marius Oprea, Nicolae Pepene.
Realizare & logistică: Valentin Puchianu, Cornel Balate, Dan Gridean, Romică Olteanu, Cătălina Dumitrescu, Adriana Mincă, Felicia Zârnovan, Ioana Șchiopu, Dinu Zlei.
Documentare colecții particulare & patrimoniu MJI: Marius Boeriu, Dănuț Iacob, Mircea Sevaciuc, Laura Avram, Voica Baciu, Dinu Crăciun, Florin Moței, Rozalinda Posea, Lucica Savu, Cristina Tănase.
Restaurare patrimoniu: George Iacobeanu
Responsabil financiar: contabil șef Maria Sburlea
Responsabil achiziții: Maria Ivan.
Parteneri: Asociația 15 Noiembrie 1987, Consiliul Județean Brașov, Televiziunea Română, Penitenciarul București – Jilava, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Agenția Națională de Presă AGERPRES.
Expoziția va rămâne la Casa Sfatului în perioada 15 noiembrie 2017 – octombrie 2018.

Comments are closed