Brașov 15 Noiembrie 1987

2017 va fi anul „Braşov 1987”

Braşovul va fi oraş gazdă în anul 2017 pentru istoricii din statele Europei care acum trei decenii au ridicat cortina de fier. Muzeul Judeţean de Istorie, împreună cu TVR, pregăteşte un film despre adevărul din `87, din oraşul în care s-a strigat pentru prima dată „Jos Ceauşescu!”

Dacă 2016 a fost dedicat împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, anul 2017 va fi dedicat împlinirii a 30 de ani de la revolta anticomunistă din 15 Noiembrie 1987. În acest sens, Muzeul Judeţean de Istorie a pregătit deja proiectul „Braşov 1987”, prezentat public ieri de directorul instituţiei, Nicolae Pepene (foto stânga), în contextul în care, săptămâna viitoare, Braşovul marchează 29 de ani de la revolta muncitorilor braşoveni, eveniment despre care manualele de istorie vorbesc acum doar „în treacăt”.
„Nu ne vom rezuma doar la câteva evenimente organizate în preajma datei de 15 noiembrie ci vrem ca «Braşov 1987» să fie un eveniment de anvergură naţională şi internaţională. În 15 noiembrie 1987 s-a strigat la Braşov «Jos Ceauşescu!», astfel că de atunci putem vorbi despre începutul sfârşitului comunismului în România”, a declarat directorul Muzeului Judeţean de Istorie, Nicolae Pepene.
Reprezentantul Muzeului Judeţean de Istorie a mai spus că în proiectul „Braşov 1987” va fi implicată o echipă care va realiza o cercetare serioasă, în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ale altor instituţii, dar şi ale postului Radio Europa Liberă. De altfel, în acest proiect va fi implicat şi directorul Institutului Român de Istorie Recentă, Liviu Tofan (foto dreapta), care, acum 30 de ani era jurnalist la Radio Europa Liberă.

 

„Vrem să lămurim şi să stabilim adevărul istoric de acum 30 de ani”

Prin proiectul „Braşov 1987”, Muzeul Judeţean de Istorie va realiza un film documentar, o expoziţie, un portal, dar şi o conferinţă internaţională. Filmul documentar va fi realizat de Liviu Tofan, în parteneriat cu TVR. Munca, spune acesta, nu va fi extrem de simplă, din moment ce există foarte puţin material documentar. „Există mărturii, dar se pare că nu există o arhivă. Deşi Miliţia şi Securitatea au făcut atunci numeroase fotografii pe care le-au folosit în anchetă, acestea nu se mai găsesc acum. La revolta de acum 30 de ani au participat câteva mii de oameni şi poate că unii au făcut fotografii. Acestea ne-ar ajuta foarte mult”, a afirmat Tofan. Acesta a mai spus că prin acest film documentar „vrem să lămurim şi să stabilim adevărul istoric de acum 30 de ani. S-au creat legende şi interpretări foarte personale, iar prin cercetare va trebui să dăm la o parte zgura, pentru a înţelege ce s-a întâmplat atunci. Documentarul, a mai spus directorul Institutului de Istorie Recentă, „va vorbi publicului de azi, care are o reală dificultate în a înţelege Braşovul de acum 30 de ani”.
Pe de altă parte, directorul Muzeului Judeţean de Istorie a anunţat că filmului documentar va putea fi urmărit în premieră la Festivalul de Film Istoric de la Râşnov, din luna august 2017.

 

Braşovenii, invitaţi să se implice în proiect

Pe de altă parte, la fel cum s-a întâmplat şi în acest an, braşovenii vor fi invitaţi să contribuie la dezvoltarea proiectului, aducând la muzeu fotografii sau alte documente sau obiecte care să redea imaginea Braşovului din 1987.
Oricine a participat la evenimente sau are fotografii de la Revoltă sau din acele zile este încurajat să trimită materialele pe adresa contact@brasov1987.ro pentru a veni în sprijinul proiectului.
Un moment care a plasat România pe harta europeană
Directorul Muzeului Judeţean de Istorie susţine că revolta din 1987 a plasat Braşovul şi România pe harta europeană a luptei anticomuniste. „Prin proiectul «Braşov 1987» încercăm să scoatem în evidenţă semnificaţia momentului 1987. Evenimentul nu va fi «dosarul 1987». Pentru noi, ca şi comunitate locală, dar şi pentru România, este important să scoatem în evidenţă semnificaţia momentului 1987. În alte state s-a scos în evidenţă tot ce a însemnat lupta anticomunistă, iar noi neglijăm acest moment, respectiv 15 noiembrie 1987. Din păcate, în manualele de istorie, revolta muncitorilor braşoveni este amintită în treacăt. Noi vrem să promovăm, să impunem acest episod din istoria României”, a mai afirmat Pepene.
Rezumat, proiectul „Braşov 1987” va însemna, pe lângă partea de documentare şi cercetare istorică, realizarea unui film documentar, a unei expoziţii şi a unei conferinţe internaţionale, la care vor fi invitaţi istorici de seamă din Europa, plus alte evenimente prin care momentul 15 Noiembrie 1987 va fi promovat la nivel naţional şi internaţional. BZB.RO 

 

„BRAŞOV 1987 trebuie să fie un motiv de mândrie pentru noi”

În 2017 se împlinesc 30 de ani de la revolta anticomunistă a braşovenilor – 15 Noiembrie 1987, iar directorul Muzeului Judeţean de Istorie, Nicolae Pepene, a conceput un proiect care să-l scoată din „umbra istoriei recente, în care se află, pe nedrept”. „Braşovul merită mai mult. Braşov 1987 trebuie să fie un un eveniment de anvergură naţională, chiar internaţională”, consideră Pepene. El a arătat că, deși în perioada postcomunistă aproape toate țările europene din lagărul comunist au știut să își promoveze la nivel internațional mișcările de rezistență și acțiunile anticomuniste, în prezent, semnificația revoltei de la Brașov din 15 noiembrie 1987 este foarte puțin cunoscută în conștiința opiniei publice românești și internaționale. „Pe o hartă a anticomunismului european România era o pată albă, pe care a colorat-o revolta de la Braşov de acum 29 de ani!”, mai spune istoricul.

 

„Această revoltă ar trebui să ne facă mândri că suntem braşoveni!”

Pentru mulți istorici, revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din 1987 a fost „începutul sfârșitului” regimului comunist din România, chiar dacă a fost o revoltă de o zi, a reamintit Pepene. Revolta a început la Uzina de Autocamioane „Steagul Roșu”, mândria industriei românești de mașini grele, printr-o grevă izbucnită în noaptea de 14/15 noiembrie, la schimbul III, și continuată ziua cu un marș până în centrul orașului, în fața Comitetului Județean al PCR. Refuzul autorităților de a dialoga cu demonstranții a provocat luarea cu asalt a sediului. Muncitorii au scandat, pentru prima oară în România, „Jos Ceaușescu”, intonând ceea ce avea sa devină imnul din decembrie 1989 și, ulterior, al țării: „Deșteaptă-te, române!”. Au urmat intervenția brutală a trupelor speciale, anchetele, arestările, tortura, procesul, condamnările și deportările. Peste 500 de persoane au fost anchetate, acțiuni în urma cărora 61 de persoane au fost deportate, iar 27 persoane au avut domiciliu obligatoriu. „Cu toate acestea, noi ignorăm această revoltă care ar trebui să ne facă să fim mândri că suntem braşoveni”, afirmă directorul Muzeului de Istorie,
Pepene a subliniat că obiectivul principal al proiectului Brașov 1987 îl reprezintă cercetarea, documentarea și valorizarea la nivel național și internațional a momentului istoric 15 Noiembrie 1987, cu scopul de a asigura o aniversare care să onoreze comunitatea brașoveană și statul român: „Nu este un proiect al cuiva, nu vrem să stabilim cine a avut merite mai mari sau mai mici, ci să restabilim adevărul istoric, fiindcă pe parcurs s-au creat legende, interpretări personale şi personalizate. Să dăm la o parte această zgură, ca să avem imaginea exactă asupra acelui eveniment istoric. La nivel internațional, Brașov 1987 trebuie să devină o referință obligatorie pentru cronologia comunismului, un subiect interesant pentru istoriografia europeană, o temă de dezbatere pentru rețeaua europeană a memoriei istorice, o invitație la dialog multilateral pe tema diverselor experiențe din istoria recentă”.

 

Se cere ajutorul braşovenilor

Proiectul Brașov 1987 presupune realizarea unui film documentar împreună cu Televiziunea Română, o conferință internațională, un program de activități educative în școli, o expoziție temporară și un catalog de documente.
Echipa care se ocupă de proiect este condusă de Liviu Tofan, jurnalist român care a lucrat la secția română a postului Radio Europa Liberă, unde a deţinut șefia redacției de știri şi ulterior a ajuns director adjunct al secției române. Repatriat, Liviu Tofan este din 2008 director al Institutului Român de Istorie Recentă (IRIR). El a început deja realizarea filmului documentar, cea mai bună metodă de promovare a unui eveniment istoric, consideră Pepene. „Filmul documentar se face singur pe parcurs. Ştii de unde pleci, dar nu ştii unde ajungi, pentru că în acest proces de documentare, care înseamnă să cercetezi, să afli, să descoperi, ajungi pe direcţii pe care nu le-ai bănuit”, a subliniat Tofan. Filmul va avea premiera în vara anului viitor, la Festivalul de Film Istoric de la Râşnov.
Managerul de proiect spune că are nevoie de ajutorul braşovenilor, pentru că despre 1987 nu s-au găsit imagini filmate, deşi e clar că s-au făcut, aşa cum s-au făcut zeci, chiar sute de fotografii, pe baza cărora Miliţia şi Securitatea i-au identificat pe răzvrătiţi, dar au fost găsite foarte puţine şi de calitate proastă. „Au fost zece mii de oameni în stradă şi mii de oameni care i-au văzut pe parcurs. Doar nu le-au publicat în «Scânteia»! Trebuie să mai fie pe undeva. De asemenea, ar fi utile obiecte şi imagini care să ilustreze contextul de atunci, cum ar fi cartelele pentru alimente, pentru a putea arăta tinerilor, în primul rând, cum se trăia şi, de ce s-a ajuns la această revoltă şi cât curaj le-a trebuit celor care au ieşit să protesteze”, a mai spus jurnalistul. Nicolae Pepene a menţionat că ţinta principală a proiectului o reprezintă comunitatea braşoveană, mai ales tinerii: „Brașov 1987 trebuie să fie (re)cunoscut de către comunitatea locală și prețuit ca o parte importantă a identității istorice a Brașovului, să reprezinte un motiv de mândrie pentru comunitatea brașoveană și un reper al educației civice și dialogului între generații”.
„Sunt aproape 30 de ani, adică o generaţie în termeni sociologici, iar cei de azi au dificultăţi enorme în a se raporta la modul cum era viaţa acest oraş în anii ’80. Aceasta este marea provocare!”, a spus şi Tofan.

WWW.MYTEX.RO

 

BRAȘOV 1987 – Cel mai nou proiect al Muzeului Județean de Istorie Brașov

Jurnal RTT – minutul 8

Jurnal RTT 10 11 2016

YOUTUBE.COM

 

Nicolae Pepene, directorul Muzeului Județean de Istorie Brașov, la MIX Actual

20643204_1525129310882250_1687069459939104509_o-519x300

Pe când, copil fiind, asculta cu tatăl lui ” Europa Liberă” , nu se gândea că va veni o zi când își va întâlni idolii și că vor face împreună film documentar și istorie ” pe viu”. Azi tata nu mai este, dar ar fi tare mândru de băiatul lui! Nicu Pepene s-a făcut istoric, iar filmul dedicat Revoltei anticomuniste din 1987 a muncitorilor de la Brașov este documentul artistic care va vorbi lumii întregi – și mai ales copiilor!- despre o pagină de istorie universală ( nu doar brașoveană! ) fără egal. Chiar în anul în care comemorăm 30 de ani de la istorii care au cutremurat lumea. Când crâmpeie de nostalgii comuniste prind sol fertil în ignoranță și chiar adună adepți.
” Cine știe își amintește, cine nu va știi”- spune Nicolaie Pepene. Și trebuie să știm.
Despre Orașul Stalin și oamenii lui. Despre Promenadele Brașovului de altădată și oamenii lor. Despre Castelul Bran și superba poveste a reginei Maria, ultima romantică încoronată. Despre Dracula și Vlad Țepeș, fără ca mitul să profaneze documentele istorice. Despre cavalerii festivalurilor medievale, dincolo de orgii comerciale și impostură. Istoria iese în stradă și face spectacol. E bine așa, atâta vreme cât profesioniștii și nu șnapanii țin frâiele. E bine ca tinerii să redobàndească memoria pe care nația asta a pierdut-o în anii de comunism…
Nicolae Pepene, directorul Muzeului Județean de istorie, la MIX Actual.

Emisiunea Mix Actual

 

„BRAŞOV 1987. Doi ani prea devreme” – Primul documentar istoric produs de muzeul nostru !

untitled-1-11-512x300

Cine ştie, îşi aminteşte, cine nu ştie, află acum: „BRAŞOV 1987. Doi ani prea devreme”

Duminică, la Festivalul de Film şi Istorii Râşnov (FFIR), va rula premiera absolută a filmului documentar „Braşov 1987 Doi ani prea devreme”, realizat de jurnalistul Liviu Tofan, consultant ştiinţific al festivalului. Proiecţia va începe de la ora 15.00 şi va avea loc în Cinematograful „Amza Pellea” din Râşnov. Ea va fi urmată de o dezbatere liberă, moderată de regizor, la care vor participa mulţi dintre protagoniştii evenimentelor istorice care constituie subiectul documentarului.
„Eveniment cu o semnificaţie unică în epocă, manifestaţia din 15 noiembrie 1987 a fost primul protest politic de masă din istoria comunistă a României. Timişoara, în decembrie 1989, a fost, de fapt, o reeditare a revoltei de la Braşov, într-un context mult mai propice, care i-a permis să meargă până la capăt. În 1987, regimul a făcut tot posibilul să nu se afle că mii de braşoveni au scandat «Jos Ceauşescu!», au luat cu asalt sediile partidului comunist şi le-au devastat într-o explozie de mânie şi resentiment. În mediile de informare din ţară nu s-a spus nimic despre revolta din urbea ardeleană, al doilea mare oraş al ţării la vremea respectivă. S-au şters rapid toate urmele, s-au luat măsuri represive menite să inducă teamă, cazul a fost muşamalizat. Nucleul dur al muncitorilor revoltaţi a fost spart prin condamnarea lor pentru «huliganism» şi deportarea în diverse zone ale ţării. 30 de ani mai târziu, populaţia României s-a primenit cu o generaţie aflată în pericol de a nu cunoaşte mai nimic despre întâmplări şi pătimiri ce au marcat profund societatea în care trăiesc. Nevoia recuperării memoriei este acută”, a relatat istoricul braşovean Nicolae Pepene.

„Braşov 1987  Doi ani prea devreme” este un documentar gândit să le povestească tinerilor, dar şi adulţilor, de azi ce s-a întâmplat atunci. Un exerciţiu de recuperare a istoriei printr-un film realizat, nu întâmplător, de autorii unui Festival de Film şi Istorii. Co-producătorii sunt Muzeul Judeţean de Istorie Braşov şi Casa de producţii TVR.

Intrarea la toate evenimentele Festivalului de Film şi Istorii Râşnov este liberă.

MYTEX.RO

 

Film documentar despre răscoala brașovenilor din noiembrie 1987

În anul 2017 se împlinesc 30 de ani de la prima revoltă populară a românilor împotriva regimului comunist. Primul semn al Revoluției din 1989 a fost dat de brașoveni. Pe 15 noiembrie 1987, mii de muncitori de la uzina Steagu Roșu au ieșit în stradă, nemulțumiți de condițile în care trăiau.

Proiectul Brașov 1987, al Muzeului Județean de Istorie, dorește să readucă în atenția publicului, semnificația revoltei de acum 30 de ani. Obiectivul principal al campaniei Brașov 1987, care va începe în primăvara anului 2017, este cercetarea, documentarea și valorizarea, la nivel național și internațional a evenimentelor din noiembrie 1987. Cea mai importantă parte a proiectului o constituie lansarea unui film documentar, care va fi realizat în colaborare cu Televiziunea Română.

Dacă ați luat parte la evenimentele din noiembrie 1987 și aveți poze sau documente, puteți să le trimiteți la adresa contact@brasov1987.ro. Astfel veți ajuta la documentarea proiectului Brașov 1987. Documentarul proiectului Brașov 1987 va putea fi urmărit, în premieră, la Festivalul de Film Istoric de la Râșnov, din luna august a anului 2017.

BRASOVTV.COM|DE MARIAN STOICA

 

Festivalului de Film şi Istorii Râşnov, la Cinema Amza Pellea – avanpremiera documentarului „Braşov 1987. Doi ani prea devreme”

Duminică 6 august, în ultima zi a Festivalului de Film şi Istorii Râşnov, la Cinema Amza Pellea, a avut loc avanpremiera documentarului „Braşov 1987. Doi ani prea devreme”, produs de Muzeul de Istorie Brașov și Televiziunea Română, în regia lui Liviu Tofan, la care echipa festivalului a asigurat documentarea și producția executivă.

Am avut onoarea să fac parte din această echipă şi să ilustrez citeva momente cheie din relatările muncitorilor care au participat la revoltă, desene incluse în documentar. Este cea mai amplă documentare asupra momentului istoric din 15 noiembrie 1987 de la Brașov și va putea fi urmărit și pe 15 noiembrie 2017 la Televiziunea Română.
Proiectul continuă şi voi reveni cu mai multe detalii în curând.
https://www.facebook.com/brasov87doianipreadevreme/

 

Documentarul „Braşov 1987. Doi ani prea devreme” aplaudat îndelung la cinematograful Amza Pellea din Râșnov

AUDIO

Documentarul „Braşov 1987. Doi ani prea devreme” aplaudat îndelung la cinematograful Amza Pellea din Râșnov
Pentru prima oară s-a auzit atunci “Jos dictatorul!”, “Jos Ceaușescu!”, “Jos comunismul!”. Era în 15 noiembrie 1987, într-o Românie chinuită de lipsuri teribile, cu mâncarea pe cartelă și “mărețe realizări” doar la televizor. Protestul a început la Întreprinderea de Autocamioane Brașov (“Steagul Roșu”) printr-o grevă spontană. Nemulțumiți că li s-au tăiat salariile, pe lângă atâtea alte privațiuni…, muncitorii au ieșit în stradă. Lor li s-au alăturat mii de brașoveni, care au ocupat și devastat sediile partidului comunist din oraș. Revolta de la Brașov a fost primul protest politic de masă din istoria comunistă a României, anunțând, cu doi ani înaintea Timișoarei, sfârșitul regimului comunist și al “epocii de aur” ceaușiste.

Documentarul “Brașov 1987. Doi ani prea devreme” produs de Muzeul de Istorie Brașov și Televiziunea Română, în regia lui Liviu Tofan, la care echipa Festivalului de Film și Istorii Râșnov a asigurat documentarea și producția executivă, este cea mai amplă documentare asupra momentului istoric din 15 noiembrie 1987 de la Brașov și va putea fi urmărit pe 15 noiembrie 2017 la Televiziunea Română.

RADIOROMANIACULTURAL.RO

 

Novembriştii braşoveni, aplaudaţi în picioare la FFIR

19 participanţi la revolta de acum 30 de ani au participat, la Râşnov, la premiera absolută a documentarului „Braşov 1987 Doi ani prea devreme”

Anunţat încă de la început ca fiind „momentul culminant” Festivalului de Film şi Istorii de la Râşnov (FFIR), lansarea documentarului „Braşov 1987. Doi ani prea devreme” a fost un real succes. Cinematograful Amza Pellea de la Râşnov a fost plin, oamenii venind cu ceva timp înainte de proiecţie pentru a prinde un loc în sală. La eveniment au participat şi mai mulţi oficiali, printre care ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Excelenţa Sa Hans G. Klemm, sau unul dintre vicepreşedinţii Senatului României, Ioana Scântei. De asemenea, a participat şi preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, şi primarul Râşnovului, Liviu Butnariu, dar şi 19 novembrişti care au participat la revolta muncitorească din 15 noiembrie 1987. Documentarul a fost realizat de jurnalistul Liviu Tofan, producător fiind Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, iar co-producător – Televiziunea Română.
Impresia lăsată de film a fost extraordinară, pentru ca, după terminarea proiecţiei, cei peste 200 de spectatori să aplaude minute întregi în picioare. Aceeaşi reacţie au avut-o şi în momentul în care, lângă scenă, şi-au făcut apariţia braşovenii care acum 30 de ani „au scris istoria” şi ale căror mărturii au făcut obiectul documentarului.

După premiera absolută de la Râşnov, în aproximativ o lună, filmul va fi prezentat corpului diplomatic de la Bucureşti, apoi, în 15 noiembrie 2017, exact în ziua în care se vor împlini 30 de ani de la revolta din 1987, va fi difuzat de TVR.
De altfel, la propunerea vicepreşedintelui Senatului României, Ioana Scântei, s-a ţinut un moment de reculegere în memoria celor 15 novembrişti care au murit după evenimente, unii din cauza unor boli de care au fost loviţi după revoltă, apoi, tot la propunerea ei, a fost cântat imnul naţional „Deşteaptă-te române!”, care s-a auzit acum 30 de ani, cântat de muncitori la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă.

26 de ore de filmări şi alte documente istorice importante

„Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la revolta din 1987. Ideea realizării acestui documentar a aparţinut directorului Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, Nicolae Pepene, iar obiectivul fost să redăm memoriei colective acest moment. De altfel, chiar şi dintre braşoveni, în special tineri, mulţi nu ştiu ce s-a petrecut în România acum 30 de ani. Filmul este realizat pentru tineri, iar evenimentele sunt prezentate într-un mod care le este accesibil. În 15 noiembrie 1987 a fost prima mare revoltă din România”, a declarat realizatorul documentarului, Liviu Tofan, înainte ca documentarul să ruleze.
La rândul său, directorul Muzeului Judeţean de Istorie, Nicolae Pepene, a declarat că de acest film era nevoie pentru că „momentul 15 noiembrie nu este doar un episod al istoriei locale sau al istoriei României. Trebuie să ne mândrim cu acest moment istoric, care înseamnă foarte mult pentru noi. Înseamnă speranţă, mândrie, puterea de a crede că noi, românii, prin braşoveni, putem schimba istoria. Trebuie să transmitem acest moment de la o generaţie la alta şi unul dintre scopurile acestui documentar este de a fi o «lecţie de istorie», pe care românii mai tineri sau mai puţini tineri să o vadă, să o cunoască, să vorbească despre ea. Filmul documentar, care are o durată de 90 de minute, este doar un produs al activităţii de documentare, iar tot materialul, peste 26 de ore de filmare, este acum la Muzeul Judeţean de Istorie Braşov”.
Totuşi, ceea ce au reuşit să documenteze cercetătorii implicaţi în acest proiect reprezintă doar o mică parte. De altfel, Liviu Tofan a afirmat că multe documente au dispărut fără urmă. Ba mai mult, jurnalul de acţiuni al Unităţii de Pompieri (solicitată să intervină pentru a stinge focul făcut de protestatari cu tabloul lui Ceauşescu şi cu alte materiale de propagandă) a fost modificat, dispărând orice menţiune din perioada 9 – 23 noiembrie 1987. De asemenea, chiar dacă procesul novembriştilor a fost filmat cu trei camere, peliculele nu se mai găsesc.

Materialul documentar va face obiectul unei expoziţii la Braşov

Directorul Muzeului de Istorie, Nicolae Pepene, a afirmat că arhiva istorică de o valoare inestimabilă va fi utilizată şi pentru alte proiecte. „Această memorie istorică va fi folosită pentru realizarea unei expoziţii tematice, care va rămâne în expoziţia de bază a muzeului nostru. De asemenea, vor mai fi derulate câteva proiecte educaţionale, care se vor folosi în şcolile din Braşov şi nu numai, pentru că beneficiem de actorii principali, mai precis muncitorii”, a anunţat Pepene.

Aplaudat la scenă deschisă a fost şi Nicolae Pepene, cel care a avut ideea realizării filmului.

A venit şi muncitorul „cu cască albă”, care şi-a adus aminte de Ionaş

La premiera documentarului a venit şi unul dintre „actorii principali”, Aurică Geneti, muncitorul „cu cască albă” de la Întreprinderea de Autocamioane Braşov (actuala Roman SA), care a explicat de ce era atât de important respectivul accesoriu: „Atunci, muncitorii aveau căşti albastre, iar inginerii sau alţi şefi purtau căşti albe. Eu am găsit casca unui inginer şi am pus-o pe cap apoi am încercat să deschid porţile. Oamenii au crezut că unul dintre şefi susţine protestul şi i-a motivat şi mai mult”. Ulterior, Aurică Geneti a fost anchetat şi deportat la Întreprinderea de Confecţii din Focşani. De altfel, la Râşnov, el venit cu o casca albă.

„Omul cu cască albă”, Aurică Geneti.

Pe lângă muncitori, documentarul cuprinde şi declaraţiile lui Alexandru Ionaş, unul oamenii importanţi din Miliţie (actuala Poliţie – n.r.), care au fost implicaţi în evenimentele de acum 30 de ani. În timpul documentarului, el a lăsat de înţeles că miliţienii simpatizau cu protestatarii şi că au încercat evite orice implicare. În schimb, Aurică Geneti şi-a amintit alt lucru: „Domnul Ionaş nu îşi aminteşte ce mi-a făcut în 20 noiembrie 1987. Am fost bătut de la ora 9.00 la 15.00, oră la care m-a chemat la el în birou, pentru a-mi spune că mă lasă să merg acasă, pentru a participa la botezul copilului meu. Nu am ajuns acasă, pentru că m-au dus la etaj mai sus de biroul lui şi m-au bătut până la ora 19.00. Acela a fost botezul meu”.

Cât despre conţinutul documentarului, un singur lucru spunem: filmul trebuie neapărat văzut. „Braşov 1987. Doi ani prea devreme” este un documentar realizat fără încrâncenare, în care alternează mărturiile cutremurătoare ale novembriştilor, cu episoade pline de umor, cum au fost amintirile muncitorilor care au găsit roţile de caşcaval din „Judeţeana de partid” (actualul sediu al Consiliului Judeţean Braşov) sau cele legate de „omul cu cască albă”. În concluzie, pentru cei care nu au avut şansa să se afle duminică la Râşnov, recomandarea noastră este să nu rateze difuzarea filmului la TVR, în 15 noiembrie.

BZB.RO

 

Festivalul de Film şi Istorii Râşnov – Braşov 1987. Doi ani prea devreme

 

 

 

Finalul proiectiei in premiera absolut a filmului documentar realizat de Liviu Tofan, in ultima zi a Festivalul de Film şi Istorii Râşnov 2017.

Live, din Cinematograful „Amza Pellea”, Râşnov
Peste 20 dintre eroii revoltei muncitoresti de la Steagul Rosu au fost azi, in sala, la Rasnov!
Alaturi de ei, dl Hans G. Klemm, ambasadorul U.S. Embassy Bucharest, si peste 200 de rasnoveni, brasoveni, bucuresteni.

 

Apel național de proiecte de lucrări pentru orchestră de coarde și mediu electronic în cadrul Galei Brașov 1987

GALA 1987 !
Proiect Muzeul Judetean de Istorie Brasov & UCIMR
Cofinanțat AFCN

Atenție, compozitori! Apel național de proiecte de lucrări pentru orchestră de coarde și mediu electronic în cadrul Galei Brașov 1987.

kamerata-kronstadt-450x300

Organizatorul, Muzeul Județean de Istorie Brașov, va comisiona creația unei lucrări experimentale pentru orchestră de coarde și mediu electronic, dedicate acestui moment, ce urmează a fi interpretată în 15 noiembrie, de ansamblul Kamerata Kronstadt, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu.

UCIMR.RO

 

Apelul național pentru Gala Brașov 1987!

O nouă veste bună legată de apelul național pentru Gala Brașov 1987!
Din cei 6 competitori înscriși – cărora le mulțumim pentru participare și pentru ideile înscrise – câștigător este Octavian Nemescu cu propunerea de lucrare intitulată ”Scară Lăuntrică”.
Despre Octavian Nemescu:

Născut în 1940, la Paşcani, a studiat compoziţia cu Mihail Jora la Universitatea de Muzică din Bucureşti, intre anii 1956-63, ulterior participând la cursurile internaţionale de specializare Ferienkurse de la Darmstadt. În 1978 obţine titlul de doctor în muzicologie, la Academia de Muzică din Cluj-Napoca, avându-l ca îndrumător ştiinţific pe Sigismund Toduţă. Actualmente, este profesor asociat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, unde a predat compoziţia din 1990 şi este conducător de doctorat. A susţinut un workshop de creaţie muzicală la Conservatorul de muzică din Lausanne (Elveţia), în 2000 şi la Academia de muzică şi dans din Ierusalim, în 2006.

Acordă, în muzica sa, noi semnificaţii p a u z e i , ca, de pildă, locul vid rămas în urma dislocării prin condensare a timpului sonor (“Spectacol pentru o clipă” 1974) sau ca urmare a timpului suspendat, neterminat, întrerupt, nefinalizat, împiedicat (drept consecinţă a impactului cu o energie acustică “adversă”, opusă, potrivnică sau a unui accident fonic), abandonat, anulat, oprit, părăsit (“NegAntiDiaDua”,pentru ora 2 dimineaţa 1995), sau ca
moment de tăcere pentru invocaţie, reculegere, reflexie, meditaţie, uimire în urma derulării unui timp sonor anterior (“Quindecimortuorum”, pentru ora 1 dimineaţa 1994, “QuintaBeit”, pentru ora 5 dimineaţa 1998, “BeitSonorum”,pentru ora 6 dimineaţa 1999 etc.).

Despre ”Scară Lăuntrică”
Orchestră de coarde (12 V1, 8 V2, 6 Viole , 4 Vcel, 2Contrabaşi), (eventual 2 percuţionişti)
Durata : aprox. 12 minute

Descriere:
10 fragmente sonore, de dimensiuni diferite, unele dintre ele aflate în procese de naştere, creştere şi apoi de maturizare, apar în ipostazele confruntării, opunerii, cu curaj, faţă de alte prezenţe acustice, ce întruchipează tirania, opresiunea, maleficul. Câteva dintre aceste oponente sunt lovite în final şi mor.
Între respectivele confruntări se ridică treptat, sunet cu sunet, cu durate lungi, în nuanţa pianisimo şi la unison (toată orchestra), o SCARĂ ASCENDENTĂ formată din 8 sunete (de la DO grav spre Do în 8-va superioară). Ea simbolizează un MONUMENT SONOR ridicat şi închinat celor care au avut curajul să se opună, în particular, dictaturii comuniste (a lui Ceauşescu) la Braşov şi, în general, tuturor regimurilor, sistemelor totalitare, violente, intolerante, indiferent de ideologia sau sistemul de credinţă religioasă în numele căruia au cultivat sau cultivă opresiunea.

Proiectul Gala Brașov 1987 este organizat de Muzeul Județean de Istorie Brașov în parteneriat cu UCIMR, cu sprijinul AFCN.

UCIMR.RO

 

 

Comments are closed