Rezultatele a 25 de ani de la începerea săpăturilor arheologice la Feldioara pot fi văzute la Bastionul Graft, cel care inaugurează un program de lecţii de „istorie care trăieşte”. Este prima expoziţie inaugurată aici după 13 ani, spune directorul Muzeului Judeţean de Istorie.
Foto: ECHIPA DE PROIECT: Adrian Ioniţă – cercetător principal Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Nicolae Pepene – directorul Muzeului Judeţean de Istorie, dr. Daniela Marcu-Istrate – arheolog, Sorin Taus – primarul comunei Feldioara.
Monede din vremea de altădată, podoabe, dar şi vase ceramice, plus multă istorie. Le veţi găsi la Bastionul Graft, în expoziţia „Feldioara redescoperită: un sit al oaspeţilor germani în estul Europei” – prima după 13 ani inaugurată aici. „Inaugurăm un program cultural al Muzeului Judeţean de Istorie, pentru că după 13 ani avem o expoziţie nouă în Bastionul Graft şi dorinţa noastră este ca acest spaţiu istoric atât de frumos să găzduiască expoziţii temporare. Ne-am gândit în prima parte să scoatem la lumină, să punem în valoare şantierele arheologice din judeţul Braşov. Am început cu Feldioara pentru că acum 800 de ani a fost capitala Ţării Bârsei”, a 
declarat, ieri, directorul Muzeului Judeţean de Istorie, Nicolae Pepene.
Expoziţia prezintă succint principalele monumente istorice din Feldioara/ Marienburg – una dintre cele mai vechi aşezări din judeţul Braşov. Vestigiile au fost scoase la lumină prin investigaţiile arheologice realizate în mai multe etape începând din anul 1991 şi până în prezent. „În expoziţie se pot vedea lucruri necunoscute până acum, chiar din perioada romană. Descoperirea cea mai importantă constă într-o necropolă a primilor colonişti occidentali, pe care noi îi desemnăm sub numele de saşi, coloniştii germani, care aveau un ritual special de înmormântare, gropile sunt săpate pe conturul corpului uman, cu nişe pentru cap. Ritualul se va schimba în timp”, a explicat Adrian Ioniţă, cercetător principal Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române.
Acesta a amintit că săpăturile de la Cetatea Feldioarei au fost făcute în două etape, prima între 1991-1995, iar cea de-a doua a început în urmă cu trei ani, cu ocazia lucrărilor de restaurare a monumentului. „Pentru Braşov sunt foarte importante aceste descoperiri, pentru că avem cam toate epocile aici. La parter cei interesaţi pot vedea o prezentare generală a sitului, a concepţiei 
de săpătură şi celelalte puncte importante: necropola, aşezarea romană, materiale preistorice. Sus, la etaj, este o prezentare a Cetăţii”, a mai spus cercetătorul.
